Vara astronomică începe oficial duminică, 21 iunie 2026, odată cu solstițiul de vară. Momentul exact este stabilit la ora 11:24, ora României, marcând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an în emisfera nordică.
La solstițiul de vară, Soarele atinge poziția maximă pe bolta cerească, aflându-se deasupra Tropicului Racului — la cea mai mare distanță nordică față de ecuatorul ceresc. Pentru latitudinile României, aceasta înseamnă că astrul va urca la aproape 68 de grade deasupra orizontului, oferind cea mai intensă lumină naturală din întregul an.
În România, ziua de duminică va totaliza aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină. Este maximul anual, după care durata zilei va scădea treptat, zi de zi, până la solstițiul de iarnă, care are loc în jurul datei de 21 decembrie — când se produce situația inversă: cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.
Solstițiul de vară este unul dintre cele patru puncte astronomice fundamentale ale anului, alături de solstițiul de iarnă și de cele două echinocțuri — de primăvară și de toamnă. Spre deosebire de echinocțuri, când ziua și noaptea au durate egale, solstițiile marchează extremele: maximum și minimul de lumină naturală. Vara astronomică, care debutează duminică, se va încheia la echinocțul de toamnă, pe 23 septembrie 2026.
Fenomenul nu are consecințe meteorologice imediate — temperatura aerului continuă să crească și după solstițiu, din cauza inerției termice a solului și a atmosferei. Cel mai cald interval al verii climatologice urmează, de regulă, în iulie și august, nu în momentul solstițiului.
Solstițiul de vară are rezonanță și în tradiția populară românească. Data de 21 iunie coincide cu apropierea sărbătorii Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie, una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase tradiții din calendarul popular, legată tocmai de puterea maximă a Soarelui și de lumina abundentă a acestei perioade din an.
