Imnul României este unul din cele mai importante simboluri ale țării, pe lângă drapelul, stema și sigilul statului român. În fiecare an, pe data de 29 iulie, este serbată Ziua Imnului Național Al României, "Deșteaptă-te Române".

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, când regimul comunist a fost înlăturat, fostul imn, "Trei culori" a fost înlocuit. Astfel că, din 1990, imnul naţional este "Deșteaptă-te Române".

Muzica şi versurile

Versurile au fost scrise de Andrei Mureșanu, în 1848, iar muzica a fost compusă de Anton Pann. Cu toate acestea, uneori muzica îi este atribuită și lui Gheorghe Ucenescu.

Deşi muzica imnului este, în mod oficial, atribuită lui Anton Pann, lipsa unui manuscris clar și a dovezilor directe a permis apariția ipotezei că Gheorghe Ucenescu ar fi fost autorul aranjamentului muzical sau cel care a selectat melodia, aici apărând anumite controverse.

Cel mai probabil este ca melodia să fi avut un caracter colectiv sau folcloric, fiind apoi prelucrată și popularizată de unul sau ambii. Această ambiguitate este comună pentru multe creații muzicale din secolul al XIX-lea, mai ales în contextul Renașterii Naționale, când muzica circula oral și documentarea era redusă.

Structură

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, dar la ocazii festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 şi 11.

Mesaj de patriotism şi libertate

Imnul a fost cântat pentru prima oară în contextul Revoluției de la 1848. "Deșteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei.

Datorită mesajului său de trezire națională, imnul a devenit simbol al luptei pentru libertate de-a lungul istoriei României.

articol realizat de Casiana Todinca, student în Anul III, la Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială, în cadrul Univ. "Aurel Vlaicu" Arad