Pe 9 martie, creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia — soldați romani care, în anul 320 d.Hr., au refuzat să renege credința creștină și au fost condamnați să moară înghețați pe un lac din Armenia.

Data de 9 martie marchează și, potrivit calendarului popular, intrarea definitivă în primăvară. Nu întâmplător, ziua este însoțită de unele dintre cele mai îndrăgite tradiții culinare și ritualice din România.

Mucenicii — dulciuri cu poveste

În funcție de regiune, dulciurile pregătite de această zi diferă ca formă și rețetă, dar simbolul e același: cei 40 de mucenici.

În Moldova, se prepară mucenici fierți — covrigi mici din aluat, gătiți în apă cu zahăr, nucă măcinată și scorțișoară. Forma lor rotundă, asemănătoare cifrei 8, simbolizează, în credința populară, sufletul și eternitatea.

În Muntenia și în alte zone ale țării, mucenicii se coc în cuptor — sunt tot în formă de 8, unși cu miere și presărați cu nucă, dar au o textură diferită față de cei fierți din Moldova.

Indiferent de rețetă, tradiția spune că în această zi trebuie să mănânci 40 de mucenici — câte unul pentru fiecare sfânt — pentru sănătate și noroc pe tot parcursul anului.

Cele 40 de pahare de vin

Tot de Ziua Mucenicilor, tradiția populară spune că bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin — câte unul pentru fiecare mucenic. În practică, obiceiul s-a păstrat mai mult ca simbol, cu un număr simbolic de pahare închinate în cinstea sfinților și pentru un an rodnic.

Vinul roșu este cel asociat acestei zile, legat și de semnificația jertfei și a sângelui mucenicilor.

O zi cu dublă semnificație

9 martie este, în același timp, zi de pomenire religioasă și sărbătoare a naturii care renaște. În unele zone rurale din România, oamenii scot uneltele agricole afară, în semn că se pregătesc de muncile câmpului.

Ziua rămâne una dintre cele mai bogate în obiceiuri din calendarul popular românesc — un amestec de credință, bucurie și speranță că primăvara a venit cu adevărat.